HISTRIA - basilica cu criptă (zisă și Florescu)

        Basilica cu criptă se situează pe latura de est a pieței mari a orașului târziu de la Histria, în axul porții mari și la circa 50 m distanță de aceasta. Este un edificiu care suprapune numeroase structuri arhitectonice, foarte greu de descifrat și la patru ani de la realuarea săpăturilor arheologice în acest sector.
        Partea de vest a basilicii a fost identificată încă de la începutul anilor 30 de către profesorul Scarlat Lambrino, dar până în 1950 nu va beneficia de o cercetare sistematică.
        Între 1950 și 1953 profesorul Gr. Florescu întreprinde o cercetare mai amplă a basilicii, ale cărei rezultate vor fi publicate în 1954 în primul volum al seriei monografice Histria.
        În anul 2002 la inițiativa profesorului Al. Suceveanu, responsabil al șantierului arheologic, Histria am reluat cercetarea acestui monument cu colaborarea arhitectei Irina Băldescu. Această nouă investigație arheologică are două obiective majore : restituirea stratigrafiei complete a monumentului și elaborarea unui proiect de restaurare a singurei, până în prezent, basilici cu criptă de la Histria, precum și a zonei din proximitate.
        Edificiu de dimensiuni relativ modeste (19,60 m lungime și 12,20 m lărgime), basilica are trei nave, absidă semicirculară orientală, narthex necompartimentat și criptă de altar cu scară de acces pe latura de sud. Zidurile, conservate în fundație și pe una-două asize în elevație, construite în opus incertum, sunt foarte restaurate și cimentate astfel încât observațiile stratigrafice nu mai sunt posibile. Un număr mare de spolii au fost utilizate în structura zidurilor. Pavimentul original în cărămidă nu se mai conservă decât pe o zonă restrânsă în centrul navei centrale a basilicii. Cu excepția criptei, nu se păstrează nimic din instalațiile liturgice ale basilicii.
        Cercetarea începută în 2002 a debutat cu o reevaluare a stratigrafiei basilicii, prin efectuarea a două secțiuni magistrale prin toată insula ocupată de monumentul creștin de cult. Secțiunea magistrală est–vest a traversal întreg monumentul și a condus printre altele la identificarea în absida basilicii a unui bothros (puț sacru). Este vorba despre o amenajare practicată în masivul natural de șist, cu o adincime maximă de 3,00 m, a cărui umplutură a livrat o mare cantitate de materiale ceramice (cinci amfore întregi), doi graffiti (dintre care unul cu mențiunea IHIATRW), numeroase fragmente de oase animale. Menționăm că lotul ceramic rezultat din umplutura acestei instalații poate fi datat în integralitatea sa în intervalul secolelor I a.Chr. și III p.Chr.
        Secțiunea nord–sud traversa basilica și sectorul de la nord de acesta în spațiul delimitat de axele de circulație astăzi vizibile în acest cartier al orașului târziu de la Histria. Au fost decopertate și cercetate parțial mai multe construcții cum ar fi : podium și peribolos, la nord de basilică (2003–2006), bothros 2 (la circa 12 m nord de bothros 1 din absida basilicii, la est de podium). Această din urmă amenajare, cercetată în campania 2006 se apropie ca manieră de amenajare de bothros 1, dar se deosebește de precedentul prin dimensiuni, formă interioară și materiale arheologice rezultate. Lotul ceramic recuperat din complexul închis pe care-l constituie bothros 2 conține material foarte unitar, încadrabil din punct de vedere cronologic între jumătatea secolului VI a.Chr. și jumătatea secolului V a.Chr. Un procent important din fragmentele amforice poartă urme de smoală, indiciu al unui uzaj anterior momentului când au fost depuse în bothros. Asocierea materialului osteologic cu kylices, oenochoe, castroane și cele câteva piese miniaturale sprijină ipoteza unui complex cu caracter votiv, valabilă și în cazul bothrosului 1.
        Descoperirile făcute până în prezent în sectorul basilicii cu criptă redeschid chestiunea unicității și/sau pluralității zonelor sacre la Histria, a amplasării templului divinății eponime Apollo ietros și pledează pentru interpretarea construcțiilor podium și peribolos drept structuri arhitectonice de reprezentare ce preced cronologic construcția basilicii aproximativ pe același amplasament. În lumina acestei interpretări rămâne de stabilit legătura exactă dintre aceste construcții și cei doi bothroi descoperiți până în prezent.
 

text: Irina Achim