În ceea ce privește santierul arheologic HISTRIA, am foarte puține lucruri de adăugat față de cele două ample rapoarte privind cercetările dintre anii 1914 - 1994 ( SCIVA , 45 , I994 , p. 123 - 143 ) și, respectiv, 1994 - 2004 ( SCIVA, 2005 , sub tipar ). Dacă volumele publicate în seria monografica Histria au făcut cunoscute rând pe rând cercetările anterioare anului 1949, rezultatele a trei sectoare de lucru ( sectorul X , necropola tumulară și incinta elenistica ), monedele, ceramica arhaică și clasică, cartierul artizanal elenistic, termele romane, zona sacră grecească, toartele amforice ștampilate, sculpturile, ceramica romană timpurie și ceramica elenistică cu decor în relief ( urmează să apară în curând piesele de arhitectură și monografia bazilicii episcopale), este sigur ca noile săpături care se efectuează în prezent vor aduce importante contribuții la istoria celui mai vechi oraș de pe teritoriul României. Astfel pentru perioada greacă au apărut noi date privind una din zonele sacre , o alta posibilă zonă sacră suprapusă de bazilica "Florescu", un portic elenistic în zona extra-murană și, în fine, un foarte probabil templu al Cybelei pe platoul din vestul cetății. Pentru epoca romană timpurie notăm descoperirea unor somptuoase locuințe în același cartier extra-muran, iar pentru cea târzie confirmarea existenței unor lacașuri de cult creștine atât la bazilica "Florescu" cât și la cea din sud-estul cetății, contemporane cu bazilica mică de sub cea episcopală. În sfârșit, notăm primele indicii pentru limita de sud a cetății, poate nu fără legătură cu instalația portuară. Odată publicate rezultatele acestor cercetări, este sigur că tezaurul histrian va putea arunca noi lumini asupra antichității clasice greco-romane atât în planul istoric universal cât și circum-pontic, dar mai cu seamă național.

text: Alexandru Suceveanu