Jidova (mun. Câmpulung, jud. Argeș, cartierul Pescăreasa)
       
        Scurtă prezentare:
    Săpături în cele două castre: cel cu zid de piatră și cel cu val de pământ. Cercetări efectuate începând din anul 1962 până în prezent (la început sub conducerea prof. Emilian Popescu; din 1978 preluate de C. C. Petolescu), în colaborare cu Muzeul județean Argeș (reprezentat prin Teodor Cioflan).
    Castrul de piatră este cea mai importantă fortificație de pe limes transalutanus; dimensiuni: 132,35 Ś 98,65 m; cota maximă păstrată a zidului: 1,90 m; colțurile sunt rotunjite. Cele patru porți (praetoria, decumana, principalis dextra, principalis sinistra) sunt flancate de turnuri; alte zece turnuri s-au identificat pe curtină, în porțiunile dintre cele patru porți și colțuri. La exterior, castrul este protejat de două șanțuri în formă de V, primul fiind larg de 6 m și adânc de 2,10 m, celălalt larg de 3 m și adânc de 1 m.
    Zona centrală a castrului era ocupată de edificiul comandamentului (principia) și hambarul de cereale (horreum); între acestea două, o construcție mai mică, prevăzută cu hypocaustum; între principia și latura de est, s-a identificat o altă construcție, având în partea de nord cinci camere prevăzute cu instalație de hypocaustum. Din 1991 s-au început săpăturile în retentura dextra, unde au fost identificate două barăci militare; într-una din ele, în pavajul unei camere, s-a aflat o cărămidă cu însemnarea unui militar din cohors I Flavia Commagenorum; este prima dată când se cunoaște numele trupei dintr-un castru de pe limes transalutanus.
    Castrul a fost construit cu mare probabilitate pe timpul împăratului Caracalla (214/215 p.Chr.) și a fost distrus de carpi pe timpul domniei lui Filip Arabul (245-247 p.Chr.).
    Ample lucrări de conservare la edificiile din zona centrală; refacere parțială a zidului de incintă de pe latura sudică și a unui turn de curtină (1981-1990).
    În incinta castrului funcționează un muzeu al castrului.
    Castrul cu val de pământ este situat la circa 300 m sud față de cel de piatră; cercetări parțiale (1987-1989). Dimensiuni: 65 Ś 60 m; valul a fost realizat din glii cu iarbă (cespites); înconjurat de un mic șanț în formă de V, larg de 2,20-2,30 m și adânc de 0,70-0,80 m. Datare posibilă: epoca războiului dacic al lui Traian.
 

text: Constantin C. Petolescu