Radovanu       

        În cadrul proiectului de cercetare „Bazinele Argeșului și Dâmboviței: în perioada Bronzului Final, Hallstatt-ului și Latène-ului. Studiu interdisciplinar” o atenție deosebită s-a acordat investigațiilor arheologice de la Radovanu-Gorgana a doua, jud. Călărași și Mironești-Malu Roșu, jud. Giurgiu. Ambele situri sunt amplasate pe promontorii ale terasei înalte din dreapta râului Argeș.
        Investigațiile mai vechi de la Radovanu (fig. 1), efectuate de Sebastian Morintz și Done Șerbănescu, au permis constatarea că aici a funcționat în perioada getică o fortificație cu șanț și val (sec. 2-1 a.Chr.). Sub stratul Latène s-a putut identifica un altul aparținând Bronzului Final. Vestigiile din respectiva perioadă au oferit calea definirii de către Sebastian Morintz a unei noi manifestări culturale proprie sudului Munteniei și nordului Bulgariei.
        Reluarea cercetărilor la Radovanu în 2004 de către un colectiv mai larg, coordonat de dr. Done Șerbănescu, responsabil științific și prof. dr. Cristian Schuster, responsabil științific-adjunct, format din specialiști de la diferite instituții din țară (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Muzeul „Teohari Antonescu” din Giurgiu) și străinătate (Muzeul Tutrakan, Bulgaria), au înlesnit abordarea în parametri științifici superiori a investigațiilor.
        Până în prezent au fost cercetate mai multe complexe – construcții, gropi de provizii și „menajere”, instalații de foc, șanturi – atât getice cât și de epoca bronzului (fig. 2). Din materialul arheologic recuperat se remarcă alături de ceramică piesele din metal (arme, unelte, monede), din piatră, os și corn (fig. 3).
 

text: Christian Schuster

        În sarcina noastră a revenit reactualizarea planului topografic al sitului. Pe planul topografic am redat, cu roșu, suprafețele săpate de către Sebastian Morintz și Done Șerbănescu iar cu albastru noile secțiuni, deschise cu începere din 2004. Realizarea planului magnetometric al sitului, de către David Monsees (fig. 3) și suprapunerea acestuia cu planul topografic, a permis planificarea săpăturilor pe campanii. Au putut fi identificate astfel numeroase complexe getice de suprafață.
        Pornind de la interpretarea planului magnetometric, în campania din anul 2004 a fost trasată secțiunea S XXIV, unde au fost identificate două vase de provizii de mari dimensiuni. În aceeași manieră, în S. XXII/2005 și suprafețele investigate în 2006 au fost identificate și cercetate mai multe vetre și locuințe.
        O altă preocupare a noastră a constat în realizarea modelului tridimensional al sitului. Acesta va fi completat în permanență cu noile secțiuni deschise în cadrul campaniilor anuale de săpături. Prezentăm un detaliu de pe modelul tridimensional al secțiunii S. XXI. Modelarea o vom extinde și la nivelul artfactelor.
        Începând cu campania din 2006 s-a renunțat la deschiderea de secțiuni cu o lățime de 2 m, optându-se pentru săparea în suprafață. Au fost săpate 12 suprafețe (4x4 m). Se urmărește astfel surprinderea mai clară a modului de dispunere a locuințelor din cadrul fiecărui nivel de locuire.
 

text: Alexandru Morintz