GRANTURI  

Rezumatul proiectului

 

 

Proiectul isi propune realizarea unui corpus al celor mai importante descoperiri arheologice din romania, din paleolitic pana in anul 1000 p. Chr., care sa se constuie intr-un instrument de lucru util atat specialistilor romani si straini, cat si publicului larg, intr-o abordare noua si moderna. Propunerea noastra depaseste cadrul unui simplu atlas in acceptiunea traditionala a cuvantului, urmarind redefinirea conceptelor de cronologie pe baza celor mai noi date arheologice din Romania si din strainatate, atat din perspectiva cronologiei de contact, cat si a datelor fizico-chimice. Demersul stiintific al echipei va promova o atenta si critica reevaluare a incadrarilor cronologice si culturale vehiculate in momentul de fata, utilizand si integrand contributiile cercetarilor interdisciplinare. Vizibilitatea proiectului in Romania si in strainatate va fi asigurata prin participari la manifestari internationale de prestigiu, cat si prin organizarea a doua workshop-uri exploratorii cu participare nationala si internationala. Rezultatele finale ale proiectului vor fi prezentate sub forma unui atlas bilingv roman-englez cu ilustratie (cartari ale siturilor ierarhizate cantitativ si calitativ, fotografii si planuri arheometrice ale siturilor majore, selectii de materiale arheologice tipice pentru orizonturile cronologice definite) si a unui volum-text explicativ care va contine scurte comentarii asupra marilor perioade si orizonturi cronologice, precum si rezultatele semnificative ale cercetarilor interdisciplinare (analize fizico-chimice si comentarii asupra investigatiilor arheometrice), alaturi de bibliografia esentiala pentru descoperirile selectionate printr-o analiza critica. Rezultatele finale vor fi de asemenea diseminate si pe suport digital (cd), precum si prin intermediul unei pagini web. Prevedem de asemenea elaborarea unor contributii (articole, studii) cu valoare de studiu de caz, ale caror concluzii vor sustine constituirea atlasului arheologic.

Relevanta proiectului

 

Plecând de la conceptia moderna si mereu actuala, potrivit careia România, ca entitate geografica, politica, social-economica si culturala europeana, are misiunea de a interactiona în mod creator cu diverse medii stiintifico-culturale, apte sa recepteze si sa dezvolte “spiritul european”. În noile conditii de tara membra a UE aceste deziderate au devenit obligatii de onoare si competenta ce revin inclusiv mediului stiintific românesc. Perfect constienti de profundele schimbari cu care societatea româneasca, în ansamblul ei, se confrunta, membrii echipei doresc sa se constituie într-un grup stiintific de cercetare lipsit de prejudecati comune, desprins de cliseele unei discursivitati bazate pe preluare si repetare a unor informatii si cunostinte lipsite de spiritul unei abordari critice la nivel conceptual si empiric. Numai în acest mod credem ca putem crea un mediu de cât mai înalta competenta, garantie a integrarii rapide în directiile comunitare de dezvoltare ale României si atingerii acquis-ului definit de organismele europene.

 

Cercetarea arheologica a adus în ultimul secol contributii majore la cunoasterea unor societati disparute de multa vreme. Este drept ca pâna la un punct arheologia de tip “traditional” s-a ocupat în primul rând cu descoperirea, documentarea, repertorierea si valorificarea patrimoniului mobil si imobil rezultat în urma vietuirii unor comunitati disparute. În ultimele decenii si în mod marcat în ultimii ani, reevaluarea conceptiilor în arheologie, dar si a locului si rolului acesteia ca domeniu de cunoastere stiintifica a condus la schimbarea perspectivei de abordare, cercetare si interpretare a siturilor arheologice. Cu alte cuvinte, accentul în arheologie se pune tot mai mult pe identificarea si evaluarea mecanismelor interumane, a relatiei om – mediu, om – artefact.

 

Proiectul pe care vi-l supunem atentiei porneste de la ideea de a obtine prin intermediul obiectivelor si activitatilor propuse rezultate stiintifice de vârf în domeniul arheologiei românesti. Dupa cum se poate observa, pentru atingerea acestui scop ambitios, echipa de proiect va utiliza în demersul sau de cercetare stiintifica cunostintele acumulate de generatiile anterioare si actuale de specialisti în arheologie, precum si de catre însisi membrii echipei, atât în urma activitatii de teren, cât si a aceleia de cabinet sau didactice. Desigur, se va pune accent în mod deosebit pe cele mai noi rezultate si informatii aparute în domeniu. Totodata, una dintre directiile clare pe care echipa le va urmari este aceea de a tine seama, utiliza, îmbogati si interpreta în mod critic contributiile relevante pentru arheologie din aria domeniilor de cercetare interdisciplinare (analize 14C, dendrologice, de compozitie fizico-chimica, de temperaturi de ardere, arheometrice, etc.). Aceasta directie, între altele, va asigura pe de-o parte elementul de noutate în proiect si va tinde la integrarea rezultatelor scontate în peisajul stiintific european si mondial, pe de-alta parte. Suntem convinsi ca implementarea si realizarea acestui proiect va contribui într-o masura semnificativa la trecerea catre o societate a cunoasterii, atât în tara noastra, cât si peste hotare si ca vom sprijini dezideratul legitim al României de a ocupa o pozitie de frunte în concertul stiintific si cultural al tarilor europene.

 

Un astfel de proiect este susceptibil sa contribuie puternic la tendinta fireasca si pozitiva de continuare si în special extindere a colaborarii si cooperarii internationale prin grupuri de lucru informale sau în cadrul unor proiecte cu caracter international si în special european.

 

Constituirea echilibrata a echipei din cercetatori cu vasta experienta si notorietate internationala alaturi de cercetatori în curs de formare este o premisa de bun augur a fezabilitatii proiectului nostru. Desigur, un rol important revine în acest cadru directorului de proiect, ale carui calitati de natura stiintifica, didactica si manageriala au fost dovedite cu prisosinta pâna în prezent.

 

Extensia cronologica considerabila a lucrarii principale (volumele atlasului, de la primele urme arheologice datorate omului pe teritoriul României si pâna la anul 1.000 p. Chr.) prevazute în cadrul proiectului, numeroasele activitati de culegere, verificare si interpretare a informatiei publicate, a celei inedite, a datelor de natura arheometrica, precum si a esantioanelor destinate analizelor de tip fizico-chimic, etc., toate acestea necesita o conlucrare strânsa între membrii echipei, pe de-o parte, precum si un personal cu putin mai mare decât numarul recomandat de cercetatori implicati direct. În institutia noastra exista un personal stiintific pe deplin apt sa traduca în practica obiectivele proiectului. Îndeplinirea lor reprezinta o buna premisa pentru pastrarea si recunoasterea institutelor de cercetare românesti ca actori credibili pe piata internationala a cunoasterii.

 

Rezultanta acestor eforturi comune, variate si consistente va fi obtinerea unui instrument de lucru de mare actualitate, flexibilitate si utilitate, bazat pe abordarea critica si ierarhizata a datelor disponibile pâna în prezent si pe contributia unor date sensibile din domenii de cunoastere interdisciplinare. Subliniem de asemenea calitatea optima a cunostintelor stiintifice care vor fi atent si obiectiv evaluate, dar nu mai putin caracterul novator al abordarii, argumentat în continuare.

 

 

Stadiul cunoasterii

 

În trecut s-au facut eforturi remarcabile, concretizate printr-o serie de lucrari, între care mentionam: Atlasul-Dictionar al Daciei romane întocmit de o echipa de cercetatori de la Universitatea din Cluj-Napoca sub coordonarea prof. univ. dr. Mihai Barbulescu (Cluj-Napoca, 2005), dar acesta, dupa cum reiese si din titlul lucrarii îsi limiteaza demersul doar la epoca romana si la teritoriul fostei provincii Dacia, care nu a cuprins întregul teritoriu de astazi al României; un demers asemanator a fost fructificat în anul 1972 de prof. Em. Condurachi, Vl. Dumitrescu, M. Matei, prin publicarea lucrarii Carte archéologique de la Roumanie (Bucuresti). La nivelul materialelor didactice, destinate elevilor si studentilor aproape singurul atlas folosit este lucrarea publicata sub coordonarea prof. St. Pascu, Atlas Istoric (Bucuresti, 1971, partea de istorie veche si arheologie fiind întocmita de D. Berciu, R. Florescu si D. Tudor). Este însa evident ca aceste lucrari, publicate acum mai bine de 30 de ani corespund numai în parte exigentelor actuale, atât prin prisma stadiului actual al cunostintelor cât si la nivel educational. Se resimte acut nevoia unui instrument complex si flexibil de cunoastere fundamentala si aplicata la îndemâna grupului tinta definit mai jos. Exista, de asemenea, foarte multe lucrari de specialitate în care au fost prezentate cataloage si cartari ale diverselor descoperiri arheologice (monografii, repertorii, studii, articole, etc). În general, fiecare dintre acestea se axeaza, însa, pe o problematica mai restrânsa, lipsindu-le uneori abordarile de tip critic.

 

Argument. Proiectul propus raspunde unei intentii la nivel european care s-a manifestat la sfârsitul anilor ’90, când prof. dr. M. Buchwaldek (Universitatea din Praga, actualmente defunct) si prof. dr. A. Lippert (Universitatea din Viena) au initiat si condus un vast proiect referitor la alcatuirea unui atlas arheologic pre- si protoistoric european (de la Atlantic la Muntii Urali si de la paleolitic la Imperiul Roman). Trei din membrii actualei echipe au strâns si prelucrat o parte din documentatia aferenta pentru România, dar, independent de vointa acestora proiectul general nu a ajuns la finalizare. Consideram ca proiectul nostru este o ocazie deplin oportuna pentru a da curs unui deziderat mai vechi la nivel european. Astfel, echipa noastra, pe baza acestui proiect, lanseaza un apel explicit si implicit pentru realizarea unui atlas arheologic al “vechiului continent”, pornind de la cunoasterea si experienta arheologiei românesti. Propunem de asemenea un format nou, explicitat în continuare. Acesta are în vedere sustinerea cercetarii stiintifice fundamentale, cu tendinta marcata catre domeniile de cunoastere de frontiera si exploratorii. Toate acestea vizeaza în ultima instanta cresterea calitatii cunoasterii, vizibilitatii si recunoasterii cercetarii românesti într-un domeniu în care tara noastra dispune de o buna si puternica traditie, careia dorim sa-i asiguram prestigiul si deschiderea catre ultimele noutati la nivelul informatiei si conceptiei.

 

 

Originalitate si noutati.

 

Fata de proiectul european amintit anterior (ramas nefinalizat), cât si fata de realizarile notabile anterioare, echipa proiectului va aduce urmatoarele noutati si completari:

1. extinderea substantiala a monumentelor arheologice urmarite si selectate pentru prezentare în scris si ilustratie;

2. reconsiderarea orizonturilor cronologice definitorii pentru spatiul românesc, pornind de la ultimele date din domeniu, dar tinând seama si de realitatile de acest gen din tarile vecine, în efortul ca acestea sa fie sincronizate si integrate într-un mod cât mai logic si compatibil;

3. comentarii introductive la fiecare dintre orizonturile cronologice definite referitoare la limitele cronologice si dinamica fenomenelor arheologice din cadrul fiecaruia dintre acestea;

4. ilustrare prin selectii de materiale cât mai reprezentative pentru fiecare dintre orizonturile considerate;

5. ilustrare prin fotografii de teren a unor situri tipice pentru orizonturile cronologice;

6. pentru fiecare din epocile majore din punct de vedere arheologic vor fi adaugite contributii din domenii interdisciplinare (pe baza mostrelor prelevate si selectionate de membrii echipei sau, dupa caz, din literatura de specialitate existenta) referitoare la încadrarea cronologica, compozitia fizico-chimica sau caracteristicile de ardere a unor materiale arheologice;

7. cartarea calitativa si cantitativa a diferitelor descoperiri arheologice, caracteristice fiecaruia din orizonturile cronologice operante (se are în vedere cartarea nu numai a siturilor si fenomenelor arheologice, ci si a unor tipuri de obiecte si amenajari semnificative pentru anumite orizonturi cronologice sau epoci).

 

Caracterul interdisciplinar. În evolutia arheologiei moderne internationale, dar într-o mai mica masura în România, în ultimele decenii s-a impus cu tot mai mare pregnanta aportul unor domenii de cunoastere variate: fizica si chimie (radiocarbon, termoluminiscenta, reaceminizarea acizilor aminici, magnetometrie), biologie (arheobotanica, dendrologie, arheozoologie, paleobiologia, parazitologie, etc). Este firesc ca membrii echipei de proiect sa tina seama, sa evalueze si sa integreze datele provenite din aceste directii. În plus, echipa va proceda la îmbogatirea informatiei din aceste domenii prin cercetari proprii sau prin apelarea la parteneri consacrati în domeniu. Selectia zonelor unde se vor desfasura activitatile arheometrice proprii si prelevarea mostrelor pentru analize, vor fi decise de catre echipa noastra.

 

 

Importanta proiectului

 

Lucrarea pe care o realizam (atlasul în mod special - editie bilingva româno-engleza -, alaturi de cel putin opt articole - studii de caz, care vor constitui un bun suport teoretic si practic pentru clarificarea cu ajutorul relatiei de feed-back a unor aspecte de interes deosebit, în vederea perfectionarii conceptiei si expresiei textuale si ilustrative a atlasului) este de mare actualitate, din mai multe considerente:

1. în România, pâna în momentul de fata, nu exista o lucrare conceputa în acest fel, nici prin întindere, nici prin implicarea si implementarea celor mai noi metode de cunoastere provenite din domenii de cunoastere interdisciplinare;

2. elaborarea unei astfel de lucrari (de o calitate stiintifica din cele mai înalte si cu o conditie grafica pe masura) se va constitui într-un instrument de lucru cu o mare accesibilitate pentru un grup tinta numeros si, totodata, divers;

3. grupul tinta caruia i se adreseaza cuprinde categorii numeroase de persoane potential interesate: de la elevi din învatamântul mediu, studenti, masteranzi si doctoranzi, pâna la cadre didactice din învatamântul mediu si superior, personal implicat în cercetare, cât si public larg, iubitor de istorie si arheologie; prezentarea bilingva va facilita în acelasi timp cunoasterea si promovarea lucrarii dincolo de hotarele tarii noastre. Prin cele argumentate mai sus, proiectul propus devine unul dintre cele mai ample si ambitioase în domeniu.

 

 

Obiective

 

Suntem constienti ca în noile conditii ale integrarii în UE este misiunea noastra sa oferim societatii rezultate stiintifice de excelenta, sa încurajam si sa creem contributii semnificative proprii fluxului principal de cunoastere. Obiectivul final (si cel mai important al proiectului) este editarea si tiparirea pe hârtie si electronica a volumelor atlasului, cât si diseminarea acestora în tara si în strainatate. Atlasul se va compune din doua volume distincte, unul de ilustratie si unul de text. Volumul de ilustratie va cuprinde, ordonate de la vechi catre nou, cartarile perioadelor si orizonturilor cronologice; la rândul lor acestea vor fi individualizate si definite prin ilustrarea unor selectii de materiale tipice pentru secventa cronologica respectiva; se adauga fotografii ale siturilor, planuri arheometrice ale unor situri de interes deosebit. Volumul de text se va compune din comentarii asupra epocilor si orizonturilor cronologice ilustrate; criteriile de evaluare, selectie si ierarhizare a descoperirilor; lista siturilor cartate cu o scurta prezentare a descoperirii si bibliografia aferenta; prezentarea si interpretarea datelor fizico-chimice si arheometrice si importanta lor în cadrul demersului nostru. La nivelul diseminarii au fost prevazute ca activitati în sprijinul atingerii obiectivului de mai sus elaborarea unui grup de articole si studii de caz, menite sa lamureasca în profunzime anumite aspecte de care se va tine seama în alcatuirea atlasului, precum si o serie comunicari stiintifice.

 

În planul de activitate al echipei de proiect sunt prezente o serie de obiective si activitati care vor constitui suportul temporar sau permanent pentru atingerea obiectivului final. Pasii cei mai importanti în desfasurarea demersului nostru vor fi:

• identificarea, compararea si evaluarea realizarilor teoretice, practice si a tendintelor metodologice utilizate în domeniu;

• constituirea bazei documentare pe surse de materiale arheologice si bibliografice; ordonarea acesteia sub forma unei baze de date digitale capabile sa raspunda la complexitatea interogarilor ulterioare;

• constituirea bazei documentare pe surse de date interdisciplinare; ordonarea acesteia sub forma unei baze de date digitale care sa cuprinda totalitatea informatiilor existente pentru România si zonele învecinate, cu privire la analizele radiocarbon si datari prin termoluminiscenta;

• constituirea unui suport informational propriu echipei prin selectarea si analizarea unor mostre si esantioane din contexte relevante, în special din zonele unde datele de acest tip sunt rare sau lipsesc complet;

• interrelationarea bazelor de date si a informatiilor obtinute prin metodele fizico-chimice cu informatia de natura propriu-zis arheologica;

• asigurarea unui cadru managerial propice pentru desfasurarea optima a proiectului.

 

 

Rolul si impactul proiectului

 

Estimam ca un proiect de o asemenea anvergura si mare diversitate în abordari va stimula competitivitatea si creativitatea la nivelul echipei, dar si a grupului tinta. Implicit va determina consolidarea comunicarii si rolului stiintei în societate, precum si promovarea eticii si egalitatii de sanse în cercetare. Suntem convinsi ca succesul acestui proiect va reprezenta un puternic stimulent si o adevarata provocare pentru colectivele de cercetare din tara si strainatate. În viziunea noastra, calitatea stiintifica de vârf, bilingvismul editiei, conditia prezentarii grafice, precum si structura, modul de abordare si aportul datelor interdisciplinare, situeaza realizarea noastra viitoare în categoria celor mai reprezentative, ambitioase si novatoare demersuri în domeniu. O asemenea lucrare reflecta în mod sintetic si atractiv competitivitatea, importanta si calitatea cercetarii arheologice din România, de la începuturile sale pâna astazi, si asigura pregnant vizibilitatea acesteia atât în tara, cât mai ales în strainatate. În ansamblu, estimam o buna receptare a rezultatelor proiectului de catre grupul tinta.

 

 

Rezultatele obtinute în prima etapa de realizare a proiectului (2007)

 

 

Etapa unica / finala 2007

Perioada acoperita: 1 octombrie – 15 decembrie 2007

 

În corelatie cu scopurile urmarite în aceasta etapa si cu obiectivul general al proiectului (editarea si tiparirea pe hârtie si electronica a volumelor atlasului, cât si diseminarea acestora în tara si în strainatate), în etapa raportata s-au urmarit urmatoarele obiective specifice:

1. Identificarea realizarilor în domeniu din perspectiva noilor cunostinte si cerinte stiintifice, didactice si de popularizare în tara si strainatate.

2. Constituirea principalelor instrumente de lucru ce vor fi implementate în cadrul proiectului.

3. Asigurarea cadrului managerial pentru desfasurarea optima a proiectului.

 

În vederea atingerii respectivelor obiective, o parte importanta a activitatilor asociate din etapa raportata s-au axat mai întâi de toate pe investigarea literaturii de specialitate (rapoarte de cercetare arheologica, monografii de situri arheologice, cataloage etc.), atât din publicatii românesti, cât si straine (activitatea 1.1, documentare bibliografica din publicatii românesti si straine), precum si pe investigarea documentatiei pastrate în arhive arheologice din România (activitatea 1.2 recoltarea documentatiei din arhivele nationale). Rezultatele concrete ale celor doua activitati s-au materializat prin fise bibliografice, precum si prin fise de materiale si complexe arheologice, completate de catre membrii echipei, conform sarcinilor individuale ale fiecarui membru. Un rol important în desfasurarea acestor activitati s-a acordat implicarii directe a tinerilor cercetatori (doctoranzi) în procesul de documentare, în vederea îmbogatirii atât a experientei, cât si a bazei documentare a acestora din urma, ambele necesare în cadrul formarii lor profesionale. Totodata, activitatile in care au fost implicati cercetatorii în formare constituie pentru acestia un suport util in cadrul pregatirii examenelor, referatelor si a unor capitole din dizertatiilor doctorale, prevazute a avea loc în perioada derularii proiectului. Cercetatorii in formare, potrivit prevederilor din proiect, au prestat activitati de documentare-cercetare, manageriale, etc. însumand o cota de aproximativ 85% din echivalentul unei norme intregi de cercetare. Realizarea acestor activitati a permis nu în ultimul rând elaborarea unei strategii de lucru în ceea ce priveste valorificarea, conform obiectivului general al proiectului, a unor situri arheologice importante, insuficient sau deloc reflectate în literatura. De asemenea, în cadrul documentarii s-au urmarit si experientele deja obtinute în România si în strainatate în ceea ce priveste catalogarea si repertorierea siturilor arheologice, realizate inclusiv prin tehnologii si metode moderne, non-distructive (intre care mentionam detectia de tip arheometric, analize pe materiale arheologice prin efectul spectrului de fluorescenta, planuri si modelare in 3D).

 

Compararea acestora cu experientele obtinute individual de catre membrii echipei în cursul documentarii referitoare la siturile arheologice vizate de proiect, în cadrul unor întâlniri periodice, a permis demararea activitatilor asociate celui de-al doilea obiectiv, si anume crearea principalelor instrumente de lucru, necesare implementarii proiectului. Astfel, în cursul întâlnirilor si discutiilor dintre membrii echipei, pe baza experientelor individuale acumulate, a fost elaborata o strategie comuna în ceea ce priveste crearea si ierarhizarea fiselor de situri arheologice si bibliografice (activitatea 2.1 crearea si ierarhizarea fiselor de înregistrare de sit si bibliografice). Acest lucru a presupus initial realizarea mai multor variante de baze de date, elaborate si completate individual de catre membrii echipei, iar apoi, pe baza testarii comparative a acestora, adoptarea unei solutii comune. Proiectarea în acest fel a unei baze de date unitare pe suport electronic (activitatea 2.2 proiectarea structurii bazelor de date de sit, bibliografice si de ilustratie), în afara de atragerea tinerilor doctoranzi în munca de echipa, a permis obtinerea unei structuri de baza de date care integreaza în mod eficient fise bibliografice si informatii referitoare propriu-zis la siturile arheologice, atât în ceea ce priveste completarea, cât si utilizarea ei ca instrument de lucru pentru atingerea obiectivului final al proiectului. In acest fel s-a obtinut un instrument de lucru flexibil, deschis si apt pentru o permanenta optimizare. În cadrul aceluiasi obiectiv au fost investigate si selectate bazele cartografice (activitatea 2.3 selectarea bazelor cartografice), un alt instrument de lucru necesar implementarii proiectului, în functie de necesitatile si situatiile specifice fiecarei epoci cultural-cronologice vizate în cadrul proiectului.

 

Cel de-al treilea obiectiv vizat in etapa raportata, asigurarea cadrului managerial, a presupus atât implicarea directa în activitatile de cercetare a tinerilor cercetatori, cât si coordonarea muncii în echipa a tuturor membrilor implicati în proiect. Pentru aceasta, în cadrul unei întâlniri de demarare a proiectului, s-au definit si stabilit competentele, obligatiile si drepturile fiecarui cercetator implicat în proiect, fiind de asemenea clar delimitate activitatile si competentele doctoranzilor angrenati în proiect (activitatea 3.1 constituirea organizarea, definirea si stabilirea competentelor, obligatiilor si drepturilor fiecarui membru al echipei de proiect, cu delimitarea clara a activitatii doctoranzilor angrenati in proiect). Având în vedere atât munca în echipa, necesara derularii si atingerii obiectivului proiectului, cât si utilizarea în cadrul proiectului a rezultatelor cercetarilor de teren ale altor cercetatori, s-au stabilit si implementat cerintele specifice din perspectiva normelor de etica si deontologie profesionala (activitatea 3.2. stabilirea si implementarea cerintelor specifice din perspectiva normelor de etica si deontologie profesionala).

 

Rezultatele livrate in cadrul etapei raportate: fise bibliografice; fise documentare de materiale si complexe arheologice, fotografii; fise de înregistrare de sit arheologic si bibliografice; proiectarea si implementarea formatului (formatelor) de baze de date sit, bibliografice si de ilustratie; alegerea si personalizarea bazelor cartografice; plan de activitate comun, atat pentru echipa, cât si pentru fiecare membru în parte; discutii pe marginea principiilor si cerintelor specifice de etica si deontologie profesionala; acestea au urmarit consecvent planul de desfasurare a proiectului in perioada definita.

 

Astfel, obiectivele propuse pentru etapa raportata au fost realizate integral.

 

Etapa viitoare (2008) va presupune, pe baza experientei si informatiei acumulate în cadrul etapei raportate (2007), continuarea documentarii necesare implementarii proiectului (bibliografica, de teren, în arhive si depozite arheologice). Consideram, in concluzie, ca indeplinirea obiectivelor si activitatilor prevazute in etapa 2007 creeaza premise favorabile pentru desfasurarea activitatilor si atingerea obiectivelor prevazute pentru etapa urmatoare.

 

Astfel, pentru etapa urmatoare se au în vedere, pe baza rezultatelor obtinute în prima etapa, urmatoarele:

- integrarea documentarii arheologice prin metode traditionale cu metodologia de cercetare inter-disciplinara (investigatii arheometrice; analize fizico-chimice);

- ceea ce va presupune atât stagii de pregatire si training în strainatate pentru tinerii doctoranzi, cât si vizibilizarea primelor rezultate ale proiectului, prin crearea unei pagini web, nu în ultimul rând în scopul obtinerii si încurajarii unei relatii de feed-back cu alti cercetatori interesati de tipul de abordare propus;

- în acelasi scop se au în vedere atât organizarea unui workshop exploratoriu, cât si elaborarea si propunerea spre publicare a unor studii / articole cu valoare de studii de caz pentru tema (cu reliefarea rezultatelor obtinute prin cercetari interdisciplinare).
Atlasul arheologic Rezumatul şi relevanţa proiectului
  Echipa de cercetare
  Implicarea tinerilor cercetatori
  Obiective si activitati 2010
  Rezultate obtinute
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
  Echipa de cercetare
  Implicarea tinerilor cercetatori
  Obiective si activitati 2010
  Rezultate obtinute