GRANTURI  

PRESTIGIU SI REPREZENTARE IN PRE- SI PROTOISTORIE IN SPATIUL CENTRAL SI SUD-EST EUROPEAN. REALITATE ARHEOLOGICA OBIECTUALA, MENTALITATI SI DIVERSITATE CULTURALA

Proiect CNCSIS 66GR / 28. 05. 2007

 

Prezentare generala

Problematica pe care o propunem ca subiect a beneficiat in ultima vreme de o atentie tot mai mare. O astfel de abordare presupune, dincolo de materialele arheologice mobile si imobile, incercarea de a le privi si interpreta, strans legat de contextul sesizat pe teren, si din alta perspectiva decat aceea a utilitatii lor directe. Numeroase contributii recente atrag atentia asupra acestei situatii si tind sa reliefeze rolul social al materialelor si siturilor arheologice. Structurile de mari dimensiuni sunt realizari umane extrem de frecvent intalnite in preistoria Europei. Avand o prezenta in timp indelungata, ele se constituie intr-o maniera de exprimare sociala si religioasa a comunitatilor umane. Acest lucru a fost observat si cercetat in spatiul european si extra-european. Ele sunt in general destinate fie unor scopuri funerare, clar identificate, fie unor destinatii al caror scop iese din ceea ce s-ar numi o activitate umana cotidiana (sanctuare, fortificatii, etc.). 
Care este insa motivatia realizarii unor astfel de constructii? Diverse studii etnografice arata tendinta diferitelor comunitati de a-si doza efortul, lucru esential pentru supravietuire. Ridicarea unor astfel de amenajari implica abandonarea sau reducerea unor activitati ce au ca obiectiv subzistenta comunitatii. Rezultatul unui astfel de “edificiu” insemna ca trece dincolo de utilitatea lui efectiva si are un tip de implicatii concrete asupra comunitatii. Acestea ar putea fi traduse prin prestigiu social sporit, demonstratie de putere. In cazul unor societati clar ierarhizate ele sunt adesea un simbol al autoritatii celui din varful piramidei sociale. O angrenare in acest mecanism al expresiei de putere a intregii comunitati sau a unei parti din ea este posibila in cazul unei structuri sociale mai putin rigide. 
In spatiul est-european, si cu precadere pe teritoriul Romaniei o astfel de cercetare lipseste. In fapt cercetarile unor astfel de constructii fie nu au fost publicate, fie sunt in curs de desfasurare, iar rezultatele sunt doar partial cunoscute. Desi exista o literatura bogata referitoare la obiceiurile de depunere (depozite si depuneri funerare), abordarea acestora din punctul de vedere al expresiei lor sociale a fost mai putin luata in considerare in tara noastra. La randul lor, fortificatiile au fost privite aproape exclusiv prin prisma rolului lor defensiv si mai putin prin aceea a reprezentarii comunitatilor care le-au realizat.

 

Stadiul actual al desfășurării proiectului

În cadrul proiectului în desfășurare, sursele documentării arheologice nemijlocite provin din: 1. documentarea prin cercetări arheologice sitematice și de suprafață în siturile de la Bâzdâna, com. Calopăr, jud. Dolj, punctul “Cucuioava” și Costișa, com. Costișa, jud. Neamț, punctul “Cetățuie”; 2. prelucrarea materialului arheologic din situl de la Năeni-Zănoaga, com. Năeni, jud. Buzău.
La șantierul arheologic Costișa eforturile membrilor echipei s-au concentrat asupra examinării structurii depunerilor din perioada mijlocie a epocii bronzului descoperite pe platoul înalt al „Cetațuii” în cursul campaniilor de sapaturi arheologice din anii 1959-1960, 1962, 2001-2007. Cele doua depuneri din epoca bronzului (Costișa și Monteoru) au fost considerate rezultatul existenței a doua grupuri umane contemporane care au ocupat pe rând „Cetațuia”. Este posibil ca primul grup uman Costișa sa fi locuit pe „Cetațuie”, indicii în acest sens fiind aglomerarile de chirpici cu amprente de pari care provin din construcții de suprafața cu schelet lemnos, cele 13 vetre in situ, vasele întregi sau fragmentare, oasele de animale. Depunerea Monteoru acopera complexele Costișa și are o structura complet diferita. Este alcatuita dintr-un strat consistent de pietre, cu o grosime medie de cca 15 cm, iar între pietre se afla 33 vetre in situ, bucați de vetre, chirpici vitrifiați, vase fragmentare Monteoru Ic2-Ic1, diverse obiecte marunte din metal, piatra, lut, os, oase de animale, situate în apropierea vetrelor. Amenajarea monteoreana este rezultatul unui efort uriaș, ceea ce reprezinta în opinia noastra un argument puternic pentru a presupune caracterul ei deosebit. 
Datele provenind din cercetarea siturilor de la Naeni-Zanoaga si Costisa ofera o baza pentru realizarea urmatoarelor obiective: analize comparative intre constructiile cu caracter special si spatiul “domestic” existent in apropierea lor; comparatia intre spatiul funerar in care se intalnesc astfel de amenajari si cele din spatiul non-funerar; determinarea sursei de provenienta a rocilor; in acest context fiind necesar pentru viitor si un studiu geologic; studiu al tipurilor de obiecte si alte amenajari asociate cu structurile de piatra (distributia spatiala a ceramicii, pieselor metalice, litice si din os, vetrelor etc.); studiu arheometric.
Cercetarile de la Bazdana s-au aplecat, in special, asupra relatiei dintre zidul de caramizi arse si presupusul ritual de fundare, precum si asupra determinarii compozitiei si temperaturii de ardere a caramizilor, cat si asupra identificarii complete a traseului fortificatiei. Viitoarele studii de arheometrie, paleozoologie si antropologie vor aduce o contributie semnificativa la demonstrarea valorii de prestigiu, pe langa cea defensiva, a fortificatiei.
În contextul tematicii grantului, studiul distributiei asezarilor fortificate in conexiune cu studiul practicilor funerare sau al obiceiurilor de depunere in general contribuie la o mai buna intelegere a expresiei sociale a acestora.
Alături de cele arătate mai sus au fost întreprinse, stagii de documentare bibliografice și pe materiale arheologice în țară și străinătate (Bulgaria), în paralel cu documentarea bibliografică curentă. De asemenea s-a realizat o expertiză antropologică asupra resturilor funerare identificate în situl de la Costișa “Cetățuia”. Totodată, au fost trimise în străinătate (Heidelberg, Germania) spre analiză mai multe eșantioane (cărbune și resturi osteologice) pentru datare prin metoda radiocarbon.
Au fost definitivate sau sunt în curs de realizare studii privind obiectivele proiectului, referitoare la problematica siturilor de la Costișa “Cetățuia”, Bâzdâna “Cucuioava” și Năeni-Zănoaga “Cetatea 1”. 
In ansamblu, efortul conjugat al echipei aduce verificari si dezvoltari unor teorii de data recenta, vehiculate in arheologia europeana si mondiala. Totodata, proiectul, deja în această fază preliminară a pus accent pe implicarea cadrelor didactice universitare, doctoranzilor si studentilor in activitati specifice cercetarii, ceea ce ofera un cadru propice pentru integrarea procesului de invatamant cu cercetarea stiintifica fundamentala. Un alt beneficiu direct este cresterea pregatirii si competentei profesionale a doctoranzilor si studentilor.

 
   
Prestigiu și reprezentare  Prezentarea proiectului
  Echipa